 |
|---|
Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică ce afectează căile respiratorii și se manifestă prin hiperreactivitate bronșică ce conduce la episoade recurente de dispnee, wheezing, tuse și senzație de constricție toracică; episoadele apar în special noaptea și dimineața devreme.
Astmul bronșic afectează toate grupele de vârstă și toate categoriile sociale dar este mai frecvent întâlnit la nefumători și la persoanele tinere (pâna în 40 de ani).
Există o serie de factori care pot declanșa astmul bronșic:
-
Factori de mediu: alergii, fumat, infecții respiratorii repetate, netratate corespunzător, substanțe nocive din mediul înconjurător;
-
Factori ce țin de persoana afectată: factori genetici (copiii cu părinți cu AB sunt mult mai expuși riscului de a se îmbolnăvi), obezitatea, sexul (bărbații sunt mai expuși în copilărie, femeile la maturitate);
-
Factori secundari : factori de mediu iritanți (fum, miros, poluare, mucegai), factori ce țin de schimbările meteo (umiditate crescuta, temperaturi scăzute, schimbări bruște de temperatură), stări emoționale tensionate (anxietate, stres prelungit).
Manifestările clinice ale astmului bronșic se caracterizează prin:
-
Atacuri de tuse și episoade de wheezing (respirație șuierătoare);
-
Dureri în zona toracică;
-
Dificultate în respirație;
-
Probleme cu somnul;
-
Tusea care apare în astmul bronșic se poate însoți de eliminarea unei spute albe, gelatinoase. Unii pacienți percep acea durere din zona toracică sub forma unei constrictii toracice. Între crize, pacientul se poate simți perfect sănătos sau poate avea o greutate în respirație la efort.
Boala prezintă diferite grade de severitate. Atunci când astmul bronșic este ușor, crizele sunt rare, de intensitate mică și pot trece de la sine sau cu minim de tratament. În astmul bronșic sever crizele pot apare mai frecvent, chiar zilnic sau în timpul nopții, trezind pacientul din somn. În acest stadiu, pacientul nu se simte bine nici între crize, acuzând oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, tuse și hărăială în piept.
NB: O viroză respiratorie sau o expunere la un alergen (ex: polen, par de animale, acarieni, gândaci, mucegaiuri sau anumite alimente) poate produce o agravare a simptomatologiei! Alți factori de risc ce pot declanșa astmul bronșic sunt: AINS, beta blocantele, sdr premenstrual, condiții legate de sarcina, BRGE, rinosinuzita cr.
Diagnosticul în astmul bronșic se poate stabili în funcție de:
-
Manifestări clinice
-
Istoric sugestiv
-
Spirometrie
-
Spirometria este esențiala pentru diagnostic, pentru stabilirea gradului de severitate al bolii și pentru urmărirea evoluției pacientului în timp.
NB: pacientul poate avea spirometrie normala intre crize sau se poate identifica un sindrom obstructiv. Sugestiv pentru astmul bronsic este cresterea sau normalizarea VEMS dupa inhalarea unui spray bronhodilatator. De asemenea, se pot efectua testari alergologice pentru depistarea unui astm bronsic determinat de diferiti alergeni. Nu trebuie exclus nici consultul ORL sau gastroenterologic, avand in vedere factorii de risc enumerati ce pot duce la declansarea unui astm bronsic.
Tratamentul pentru astm bronșic include:
-
Masuri igienico-dietetice: camera în care se doarme sa nu aibă praf; plapuma, perna, salteaua sa fie din materiale sintetice (nu lana, puf), sa se evite plantele de apartament cu flori sau care produc mucegai (ex. planta alergizanta: violeta de Parma); pestii din acvariu indirect prin mancarea cu care sunt hraniti si care se presara in apa; parul de animale (caini, pisici).
-
Tratament medicamentos:
-
tratament cronic (de control/ întreținere);
-
tratament de criza (de salvare/urgență ).
Tratamentul medicamentos pentru astm bronsic este predominant inhalator (spray) si este prescris in urma consultului si a investigatiilor, doar de catre medicul specialist. El consta in substante care se administreaza zilnic si exact in dozele recomandate de medic pentru a controla boala. Tratamentul pentru astm bronsic in exacerbare consta in cura scurta de Prednison (7-10 zile), sau cresterea dozelor de cortizon inhalator-spray, bronhodilator sau combinatii cu cele doua substante (din diferite medicamente) +/_ asocierea altor clase de medicamente.
De menționat este faptul că astmul bronșic, la fel ca o multitudine de afecțiuni pulmonare, ORL (rinite, sinuzite, amigdalite, laringite, răceli, traheobronșite, BPOC, pneumonii etc) și nu numai, prezintă indicație de salinoterapie!
Pentru a se observa o îmbunatatire vizibila a vieții pacientului, in aceasta terapie ajutatoare trebuie sa se efectueze în medie 12 ședinte de salina a cate 45-50 min. Aceste ședințe se pot repeta de 2-3 ori în decursul unui an.
SURSA: hipocrat.ro